Medicatia in fracturi Fractura este o discontinuitate la nivelul unui os ca urmare a unui traumatism. Fractura, impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi inclusiv hematomul local sau difuz (la distanta), constituie focarul de fractura. Acest focar de fractura este centrul (locul) de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al fracturii. Se deosebesc semne generale si locale. Semnele generale constau in tahicardie, modificari tensionale, stare de agitatie, uneori subfebrilitate. Semnele locale sunt reprezentate de: durere spontana in punct fix, exacerbata de palpare sau mobilizare; impotenta functionala a membrului afectat; deformarea si scurtarea regiunii; echimoze tardive (uneori la distanta de focarul de fractura); tumefactie; edem; cresterea temperaturii locale. Durerea este un semn constant si valoros fara sa fie patognomonic. La examenul bolnavului, durerea poate localiza destul de exact locul  fracturii. Durerea poate fi un element socogen important care sa declanseze prin ea insasi socul traumatic. Astfel, administrarea de medicamente antialgice precum si de medicamente antiinflamatorii este absolut necesara.
    
Tratamentul medicamentos are o larga indicatie si desigur are un rol important in tratarea, vindeacarea, calmarea focarului de fractura. Tratamentul medicamentos, dupa traumatisme, dupa fracturi, se face in general in directia combaterii durerii si reducerii proceselor inflamatorii. Pentru atingerea acestor obiective, se foloseste medicatia antialgica precum si medicatia antiinflamatorie.
    
Medicatia antialgica se foloseste frecvent in durerile cu intesitati mai mari. Sunt folosite : infiltratiile de Xilina 1% cu sau fara Hidrocortizon in zone limitate : termoleptice (Antideprin , Teperin) ; - neuoleptice (taridozin) in cazurile de durere articulara, Acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24 h in functie de toleranta; sub forma simpla sau tamponata; Algocalmin 2 comprimate la 24h; Diclofenac 2 comprimate la 24h, uneori se administreaza Mialgin, Piafen, etc.
    
Medicatia antiinflamatorie: sunt utilizate mai frecvent Fenilbutazona si derivatele sale, Indometacin , Piramidon, Brufen, Percluson, precum si diferiti unguenti ca : Hidrocortizon, sau Silina. Indicatia lor este rezervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase. Medicatia antialgica, medicatia antiinflamatorie, asociata, este aproape intotdeauna necesara. Tratamentul medicamentos atialgic sau atiinflamator trebuie insotit neaparat de un regim desodat.
    
Tratamentul medicamentos al fracturii comporta trei faze: in primele zile dupa fractura se administreaza calmante (Mialgin) si miorelaxante (Cloroxazon, Midocalm). In saptamana a doua se incepe terapia medicamentoasa pentru consolidarea calusului (anabolizante, vitamina C). In saptamana a treia si a patra se incep calciterapia si vitamina D2.
    
Medicatia si dozele administrate trebuie individualizate in cazul fiecarui pacient. Urmarirea pacientilor sub tratamentele mentionate anterior trebuie f�cuta indeaproape pentru combaterea efectelor lor secundare sau a dependentei.